" CINE MOARE ?
Moare cate putin
Cine se transforma in sclavul obisnuintei,
urmand in fiecare zi aceleasi traiectorii;
Cine nu-si schimba existenta;
Cine nu risca sa traiasca ceva nou;
Cine nu vorbeste cu oamenii pe care nu-i cunoaste;
Moare cate putin
cine-si face din televiziune un guru.
Moare cate putin cine evita pasiunea,
Cine prefera negrul pe alb si punctele pe i,
In locul unui vartej de emotii,
Acele emotii care invata ochii sa straluceasca,
Oftatul sa surada
si care elibereaza sentimentele inimii.
Moare cate putin cine nu pleaca
atunci cand este nefericit in lucrul sau,
Cine nu risca certul pentru incert pentru a-si
indeplini un vis;
Cine nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte
sfaturile responsabile.
Moare cate putin cine nu calatoreste,
Cine nu citeste,
Cine nu asculta muzica,
Cine nu cauta harul din el insusi.
Moare cate putin cine-si distruge dragostea,
cine nu se lasa ajutat.
Moare cate putin cine-si petrece zilele
Plangandu-si de mila si detestand ploaia care nu mai
inceteaza.
Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte
de a-l fi inceput,
Cine nu intreaba de frica sa nu se faca de ras
Si cine nu raspunde, chiar daca stie intrebarea.
Evitam moartea putin amintindu-ne intotdeauna ca a fi
viu cere un efort mult mai mare decat simplul fapt de
a respira.
Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o fericire
splendida!
Totul depinde de cum o traim...
Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te de soare.
Daca va fi sa inseli, inseala-ti stomacul.
Daca va fi sa plangi, plange de bucurie.
Daca va fi sa minti, minte in privinta varstei tale.
Daca va fi sa furi, fura o sarutare.
Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica.
Daca va fi sa-ti fie foame, sa-ti fie foame de iubire.
Daca va fi sa doresti sa fii fericit,
Doreste-ti asta in fiecare zi ...."
Pablo Neruda
martie 13, 2010
martie 02, 2010
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Intrebat-am vantul, zburatorul
Bidiviu pe care-alearga norul
Catre-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a vantul: Aripile lor
Mă doboara nevazute-n zbor.
Intrebat-am luminata ciocarlie,
Candela ce legana-n tarie
Untdelemnul cantecului sfant:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a ciocarlia: S-au ascuns
In lumina celui nepatruns.
Intrebat-am bufnita cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n intuneric
Tainele necuprinse de cuvant:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a bufnita: Când va cadea
Intrebat-am vantul, zburatorul
Bidiviu pe care-alearga norul
Catre-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a vantul: Aripile lor
Mă doboara nevazute-n zbor.
Intrebat-am luminata ciocarlie,
Candela ce legana-n tarie
Untdelemnul cantecului sfant:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a ciocarlia: S-au ascuns
In lumina celui nepatruns.
Intrebat-am bufnita cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n intuneric
Tainele necuprinse de cuvant:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a bufnita: Când va cadea
Marele-ntuneric, vei vedea.
Nechifor Crainic
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

