“Dragostea este singurul joc in care ambii parteneri au de castigat"

Regulile jocului

O buna intimidate presupune ca schimburile dintre parteneri  sa fie fluide. Invers , orice dificultate relationala compromite calitatea, daca nu  cumva chiar existenta intimitatii. Prin urmare, este fundamental ca dvs., si partenerul dvs. sa deprindeti arta comunicarii: a spune la momentul potrivit  cuvintele  potrivite.

 Cateva reguli elementare ale comunicarii va vor scuti de multe neintelegeri si certuri. Si  vor deschide larg canalul dintre dvs. si celalalt.

1.Invatati sa ascultati

Lucrul cel mai important intr-un dialog este sa stim sa ascultam si sa intelegem. Foarte adesea atunci cand parem ca ascultam, de fapt tocmai ne elaboram raspunsul – ar trebui sa spunem replica. Raspuns inadecvat, caci nu am inregistrat pe deplin ceea ce ne-a fost comunicat. Este un dialog intre surzi. Prin urmare, sa ascultam cu adevarat si sa auzim:

•  sa auzim ceea ce se spune si doar ceea ce se spune, fara sa interpretam, fara sa interpretam si fara sa deformam si fara sa proiectam
• sa auzim in totalitate ceea ce se spune. sa nu selectionam, sa nu retinem doar o fraza sau doar un cuvant 

Cel mai adesea, deformam sau selectionam intr-un sens care ne este  defavorabil, nepercepand decat ceea ce este susceptibil sa ne faca rau. Caci , dupa cum stim prea bine,  nu este posibil sa se spuna ceva bun despre noi si nici san i se adreseze vorbe de iubire; suntem nedemni de stima sau de iubire. De altfel, noi insine nu ne iubim. Si trebuie spus ca propria noastra critica launtrica face totul in acest sens; critical din strafunduri este acest monstru abject care nu oboseste aproape niciodata pe care parintii si educatorii nostril l-au indesat in subconstientul  nostrum si care ne tot repeta inca din prima copilarie: “Esti prost, esti urat, n-o sa faci nimic, n ai nici o sansa, gresesti. E vina ta, minti, asta nu ma mira din partea ta.”Intr-un cuvant: “Nu te putem iubi.”

Invatati sa reactionati pozitiv: atunci cand credeti ca auziti cuvintele care va sunt nefavorabile , intrebati-va cu calm- sau intrebati-l pe interlocutor, pe loc sau mai tarziu- daca acel cuvant sau fraza a fost rostita in felul in care dvs. ati inteles-o . Cel mai adesea, veti constata ca lucrurile nu stau asa cum ati crezut . Dar daca vi se confirma banuiala initiala, replasati-o in contextul confruntarii sau al zilei: poate ca partenerul  dvs. era obosit, iritat? E dreptul sau. Fiti genereos, tolerant. Dar pentru a fi tolerant trebuie mai intai sa va tolerati pe dvs.  insiva , altfel spus , sa va iubiti cu adevarat.

   La fel ,invatati sa receptati si sa primiti cuvinte si fraze dezagreabile. Sunteti oare atat de inocent  si de perfect pe cat vreti sa pareti? A-ti accepta propria parte de umbra reprezinta o maniera de a accede la o lucida iubire de sine.

In sfarsit, invatati sa reduceti la tacere criticul launtric. Si acest lucru trece prin iubirea de sine. Dragostea de sine este fundamentala.

2. Evitati-l pe "Tu"

“Tu” reprezinta o impostura: a spune “tu” inseamna sa vorbim despre celalalt, in locul celuilalt.-  “ tu esti asa…”, “tu ar trebui sa faci cutare…’” Dar oare stiti cu adevarat cine este celalalt? Ce doreste el? Ce trebuie sa faca el?

“Tu” tine prea adesea de ordinul judecatii si, in caz de confruntare, el se transforma chiar in repros sau acuzatie. Asadar, devine sinonim cu distrugerea.

“Tu” este, inca si mai frecvent, mijlocul de a realiza proiectii, adica de a arunca asupra celuilalt partea din noi pe care o repudiem ca sa ne eliberam de ea. Procedand astfel, inseamna ca-l consideram pe celalalt drept un derivativ si iata, de ce ar trebui sa numim aceste proiectii “dejectii”. Poate ca “defectul” reprosat exista realmente la partener, dar daca l-ati reperat atat de exact, acest lucru se datoreaza faptului ca el exista si in dvs., fiind un  aspect pe care nu-l indragiti deloc – ceea ce nu ne place la celalalt este tocmai ceea ce uram in noi insine. A-l arunca in capul celuilalt ca pe un fel de condamnare, ne ofera iluzia ca scapam de el.

“Tu “  este o maniera de a fugi de responsabilitati si de a poza in victim, culpabilizandu-l pe partener.”E din cauza ta”, “tu m-ai varat in prostia asta”. Or, noi suntem responsabili de propria noastra viata, de ceea ce ni se intampla. Este rezultatul deciziilor pe care le-am luat sau al deciziilor pe care le am ratat.

3.Folositi-l pe "eu" 

Dar nu “eul” egocentric, ci “eul” definirii propriei pozitii si “eul”responsabilitatii . Imi exprim emotiile, impresiile, deceptiile, temerile si suferintele. Imi impartasesc dorintele si nevoile. Imi exprim parerea. Caci, in definitiv, sunt singura fiinta pe care o cunosc sau ar trebui sa o cunosc si despre care pot sa vorbesc. Si este corect sa-l informez pe celalalt de ceea ce este in mine. Aceste reguli permit stabilirea unui adevarat dialog care va determina ca lucrurile sa progreseze."

Dr. Gerard Leleu - Cum sa fim fericiti in cuplu: intimitate, senzualitate, sexualitate