"

"Oamenii de isprava trebuie sa aiba in tinerete sufletul pur si neatins de firele rele, daca vrem sa fie un suflet sincer si bun care va da judecati sanatoase. De aceea oamenii de isprava par in tinerete simpli si naivi si sunt inselati cu usurinta de cei nedrepti, intrucat nu au in suflet modele pentru ce inseamna sa fii rau.

 Prin urmare, un bun judecator va fi varstnic, nu tanar; trebuie sa fi invatat tarziu ce inseamna nedreptatea si sa n-o  fi perceput ca pe ceva propriu, dinlauntru sufletului sau, ci trebuie sa fi avut o practica indelungata de a  deosebi ce este cu adevarat raul, adica un lucru strain in suflete straine, prin cunoastere, nu prin propria experienta 
  Acela  care are un suflet bun este bun; nu si acela istet care banuieste pretutindeni raul, care a facut multe nedreptatiel insusi si este socotit un ticalos viclean .Cand are de-a face cu cei asemenea lui pare sa fie destept si prudent, tinand mereu seama  de modelele din sinea lui: dar de indata ce intalneste oameni buni si mai varstnici, pare sa fie prost , neincrezator la momentul nepotrivit si incapabil de a recunoaste o fire sanatoasa atunci cand o vede deoarece nu are un model pentru asa ceva.
  Din cauza ca i se intampla sa aiba de-a face mai des cu oameni rai decat cu buni , pare fata de ceilalti, mai curand intelept decat neghiob."
                                                      Platon- Republica